06 July 2012

Al cui eşti tu, mă?! (RO, corupt?)

Aseară, la o terasă, discutam cu o bună prietenă despre evenimentele astea, politice, care ne apasă.  Îmi spunea că vrea să facă o licitaţie:  Sunt un om bun, educat, sociabil, [adaug eu: inteligent,] vorbesc mai multe limbi, încă mai pot face copii, am spirit de iniţiativă şi produc valoare adăugată în toate proiectele în care lucrez.  Dacă eşti un stat care are nevoie de astfel de oameni, oferă-mi cetăţenia!  Dacă vezi că mai licitează şi alte state, adaugă-mi un pachet de servicii sociale sau de facilităţi fiscale!  Şi mi-am dat seama de ce România n-ar intra niciodată într-o astfel de licitaţie…

sursa:  www.cadama.org
În 92 şi 98, am fost tentat să mă înscriu într-un partid politic.  Internetul nu era suficient de bine dezvoltat, aşa că m-am dus la sediu, să-mi iau materiale—statut, platformă electorală, formular de adeziune, chestiuni simple…  Nu mai aveau :-(  Şi mi-au pus o întrebare la care niciodată n-am avut răspuns:  Al cui eşti tu?!?  Cu alte cuvinte, valoarea ta, în politica asta de doi bani nu e dată de cine eşti, ce ştii, ce vrei să faci ori ce aspiraţii, obiective sau soluţii ai pentru/faţă de binele public!  Nu, valoarea ta e dată de patronul tău politic!

De-aici rezultă întregul cadru conceptual al politicienilor noştri de doi bani:  Pe ei nu-i mână în lupta politică ideea de guvernare, ci ciupeala de la guvernare.  Când ajung într-o poziţie publică, ei nu servesc cetăţeanul, ci patronul politic.  De-asta umblă cu ascunzişuri, de-asta personalizează orice instituţie şi orice conflict, de-asta nu pot face compromisuri politice, că n-au prinţipuri, car’va’zică…  Din întrebarea al cui eşti tu rezultă criza politică de azi, pentru că e mult mai uşor să trădezi un om decât o idee sau un principiu de viaţă!

Nu mai reiau istoriile cu soluţia imorală, când partidul lui Voiculescu a preferat să fie, chiar şi pentru scurt timp, al lui Băsescu, în loc să rămână al lui Năstase;  ori cea cu Ion Vida, care a acceptat să fie al lui Băsescu, în loc să mai fie al lui Iliescu;  ori cu Stolojan, care a preferat să fie al lui Băsescu, în loc să fie al lui Tăriceanu;  ori asta, mai nouă, în care Monica a decis să fie a lui Ungureanu, în loc să fie a lui Blaga—de ce nu putea să fie a unei idei noi pentru PDL, în locul unui om?!?  Personalizarea excesivă ne-a adus în situaţia de azi, în care USL îl suspendă pe Băse, pentru că nu răspunde „corect” la întrebarea Da’ al cui eşti tu, măh?!!!

Şi pentru că politicienii noştri sunt, aproape fiecare, ai cuiva, înseamnă că foarte mulţi dintre ei sunt dispuşi să trădeze—unii pe 2 bani, alţii pe 30 de arginţi, încă alţii pe valori materiale şi mai mari…  Şi de-asta ei, politicienii de rit vechi, din acest mainstream cu design şi înfăţişare de manea, n-ar licita niciodată pentru un om bun, educat, sociabil, inteligent, cu spirit de iniţiativă şi capacitate de a crea şi fixa valoare adăugată—pur şi simplu ei nu pot înţelege la ce le-ar folosi un om care poate sta pe picioarele lui!

Motiv pentru care sugerez că se pot face nişte licitaţii mai pe-nţelesul lor ;-)  Spuneţi-mi cât costă şi promit că găsesc eu banii, chiar dacă mi se pare de-a dreptul grobian s-ajung tocmai eu să vă propun o formă de mită, pentru a vă ajuta să vă faceţi curat în propria ogradă!  Da’ e şi ograda mea şi sunt disperat, am senzaţia că altfel nu se mai poate!!!  Da, sunt dispus să-mi sacrific integritatea pentru statul de drept!!!
  • cât costă votul tău în parlament, ca să li se revoce mandatul celor dovediţi deja ca incompatibili sau corupţi?
  • cât costă votul tău în guvern, ca să punem pe agendă politici de creare a locurilor de muncă şi de stimulare a investiţiilor?
  • cât costă votul tău în consiliul local, ca să fie curate străzile (vara de praf, iarna de zăpadă, primăvara de bălţi, toamna de gunoaie) şi parcurile verzi?
  • cât costă votul tău de judecător în completul de la instanţă, ca să fie drepte, juste şi temeinice hotărârile judecătoreşti?
  • cât costă votul tău de arbitru politic la curtea constituţională, ca deciziile să fie drepte, predictibile şi coerente în timp, fără interpretări aiuritoare?
  • cât costă votul tău de preşedinte sau premier, în Consiliul European, ca să mă pot simţi demn cetăţean al Europei, nu cârpă, curvă sau c..at?
  • cât costă conştiinţa ta de parvenit al tranziţiei, ca să laşi locul liber unuia bun, educat, sociabil, inteligent, cu spirit de iniţiativă, creator de valoare adăugată, care nu mai are loc de tine în ţara asta şi-ajunge să se gândească la plecare?!?

0 comments:

Post a Comment