04 July 2012

Gata, s-a stricat de tot!? (RO, punctat)

Duminică, scriam că mă simţeam eliberat de sistem—conştientizam că sunt o pasăre liberă, din moment ce cuşca era pe partea cealaltă a discului.  Dar cineva s-a hotărât să-nvârtă discul acela mai repede, iar eu n-am rezistat să nu mă uit la ştiri.  Fraţilor, e groasă!  Cuşca se crede vie şi înzestrată cu putere de decizie, invadându-mi spaţiul intim de pe partea mea de disc, iar eu nu pot accepta aşa ceva!  Cu alte cuvinte, s-a stricat jucăria! (?)


Cu ceva vreme în urmă, Rational Idealist scria că n-au înţeles nimic!  Îmi pare rău, prietene, au înţeles altceva, de mult, cu premeditare—ceva ce nouă ni se pare absurd, inimaginabil, însă lor chiar le dă fiori de plăcere, când se uită în oglindă…  [Zău că nu se poate ca toată lumea să f..ă pe toată lumea în politica asta, dar nimeni să nu ajungă la orgasm!]  Ce-au înţeles ei, de când au acceptat/inventat conceptul de „preşedinte-jucător” (poate chiar mai dinainte?) este că poţi abuza de interpretarea unor reguli, chiar şi atunci când eşti în minoritate, dacă reuşeşti să creezi aparenţa respectării regulii :-( 

De-aici n-a mai fost mult până la dictatura majorităţii traseiste, pentru că le-a tot mers cu aparenţa asta, de tanchetă virginală, încă de la soluţia imorală PUR—sau chiar mai dinainte?  [Vă daţi seama?, 7 ani e un termen rezonabil, atât pentru a-l pune pe Năstase în Rahova, cât şi pentru a pune parlamentul pe butuci!]  N-am fost niciodată de acord că adevărul se poate stabili prin vot, dar au existat enorm de multe situaţii (unele trăite chiar de mine în CNI) în care majoritatea aparentă a decis c-afară-i noapte, deşi soarele strălucea pe cerul legii;  dar şi invers, mai ales!—atunci cred eu c-a murit statul de drept :-(

În condiţiile astea, ia să fac eu un mic inventar, că am impresia că mă pricep ;-)
  • eu cred că CCR nu face parte din puterea judecătorească, ci e un mecanism de arbitraj politic;  cred că mulţi dintre membrii CCR sunt părtinitori, pentru că nu-s profesionişti;  e normal ca una din părţi să respingă un arbitru părtinitor, c-aşa e regula în arbitraj—dar putea s-o facă mai elegant;
  • eu cred justiţia a fost întotdeauna independentă, dar a ales să fie slugarnică;  da, a mai fost şi curvă, că s-a slugărnicit când în patul unuia, când în patul altuia;  când îşi dă seama cineva c-a-mpărţit patul cu o curvă, înţeleg că vrea să-i rupă două palme—dar nu e elegant s-o şi facă;
  • eu cred că Avocatul Poporului e o instituţie foarte importantă şi cred că votul prin care dl Iancu a devenit şeful instituţiei AvP n-a fost corect (cum n-a fost corect nici cu Sassu, Lăzescu, Săftoiu, Patapievici, Dobrincu);  dar, dacă n-ai fost în stare s-arăţi unde e incorectitudinea, nu faci încă una, la fel de gogonată, că nu-ndrepţi nimic cu asta—ba, dimpotrivă, demonstrezi că nu ştii ce-nseamnă să fii elegant;
  • eu cred că preşedinţii celor două camere ale parlamentului trebuie să rămână aşa cum au rezultat din primul vot de după validarea alegerilor şi constituirea camerelor;  dacă ai acceptat să fie schimbaţi în funcţie de modificarea majorităţii parlamentare, să fii sigur că majorităţile sunt fluide—şi nu e elegant să te plângi când ţi se-ntâmplă ţie;
  • eu cred că niciun om politic, nicio formaţiune politică, nu poate duce mai multe războaie, pe mai multe fronturi, în acelaşi timp, mai ales dacă nu are suficienţi trupeţi şi suficientă muniţie şi suficiente canale de comunicaţii;  dacă i-ai înjurat pe toţi şi-acum toţi îţi dau pumni, ţi-i cam meriţi—şi e neelegant să te vaieţi.
Cu alte cuvinte, avem două tabere care-şi cară pumni şi bocanci şi răngi în gură, cu ură, în egală măsură urlând că adversarul nu respectă regulile.  I got news for you, băi, politicieni de doi bani:  Voi nici nu ştiţi care-s regulile!  De fapt, nici nu ştiţi ce faceţi :-(  Nici măcar de ce faceţi lucrurile astea :-(  În urmă cu mai bine de 4 ani, scriam că avem o constituţie care nu suportă conflictul, întrucât a fost concepută pe nişte premise consensuale.  De-asta nici nu vom putea s-o modificăm!  Aşa încât n-avem soluţie—sau eu n-o văd, nu-s capabil s-o întrevăd acum :-(

Trebuie să acceptăm că încă învăţăm ce este democraţia, că am intrat în clubul european fără să merităm acest lucru, că suntem foarte aproape de un „război civil” între cei vechi şi cei vechi :-(  Cei cu adevărat noi, dacă au vreun pic de eleganţă în minte, se distanţează de acest război şi discută calm, la o bere—singurul loc unde se pot găsi soluţii în această vară fierbinte…  Altfel, scenariul cu mineriada parlamentară pare c-a fost scris încă de la alegerile prezidenţiale din 2009, ceea ce nu prea pot să accept—ar însemna că nu s-a stricat nimic?!?

Dacă, totuşi, s-a stricat ceva, vă spun decât PSD nu este o opţiune politică validă pentru mine şi că dezgustul faţă de manevra USL, chiar şi susţinută de nişte oameni pe care i-am apreciat cândva (Ţopescu, Diaconu, Gorghiu), nu mă va arunca în braţele unor PDebusolaţi (BudaFloreaStănişoară), cu atât mai puţin printre învăţăceii aiuriţi de oportunism (Neamţu, Ungureanu)…  Idealul meu încă n-a apărut, aşa că mă-ntorc pe jumătatea mea de disc, ignorând viteza cu care se învârte—încă sunt liber!, nimic nu-i atât de urgent!

Ah, încă ceva:  eu cred că există soluţii pentru criza asta în actuala constituţie, iar ele au fost amintite, tangenţial, chiar de preşedinte, în discursul împăciuitor de la sfârşitul lui ianuarie…  [Dammit, am ajuns băsist! :-(  Hă-hă-hă, ce bine era pe vremea lui Tăriceanu—vârful isteriei de-atunci se oprea la remarci neelegante despre papioane şi europenism ;-) ]  Cred că toate predicţiile electoral-procentuale pentru la toamnă se dau peste cap în vara asta, miza fiind fie un absenteism peste 60%, în favoarea politicienilor de doi bani, fie o participare peste 80%, în favoarea noastră!

1 comments:

Post a Comment