25 February 2013

Cercul vicios vs. Codul virtuos (RO)

La începutul lunii decembrie 2012, mă aflam la Ankara, cu ocazia unei conferinţe despre Strategia Naţională Anticorupţie a statului turc.  Pentru a le capta atenţia participanţilor, după o zi foarte obositoare, îmi începeam prezentarea cu o poveste:  Un funcţionar public avusese o fiică pe care-o pierduse pe masa de operaţie, după un accident stupid.  Eşecul operaţiei se datorase faptului că medicul chirurg îşi luase examenul pe şpagă.  Era prima dată când profesorul lua şpagă—avea nevoie de bani să-şi repare maşina, paradită prin gropile de pe drumul pe care făcea naveta de-acasă la facultate.  Gropile erau rezultatul deciziilor unui diriginte de şantier, conştient că trebuie să taie din costuri în beneficiul patronului.  Patronul firmei de construcţii avea nevoie nu doar să facă profit, ci şi să acopere costul şpăgilor pe care le plătise pentru a câştiga contractul.  N-aţi ghicit, dar patronul îl şpăguise chiar pe funcţionarul public care şi-a pierdut fiica pe masa de operaţie.

Nu contează dacă povestea e adevărată sau dacă e românească!  Ea ilustrează cât de importante sunt etica şi conformitatea în toate tipurile de organizaţii, că deciziile trebuie să ia în considerare toate efectele posibile!  La nivel internaţional, se discută foarte mult despre etică şi conformitate în mediul de afaceri, însă merită să ne gândim un pic şi la domeniile pe care nu le asociem, de obicei, afacerilor—pentru că nu avem obişnuinţa de-a ne gândi şi la afacerile publice: 

  • în cazul construcţiilor, e simplu să înţelegem efectele unor decizii şi/sau comportamente neetice ori neconforme, însă aceleaşi probleme pot apărea în industriile extractive, în producţie, în comerţ, ori în servicii;
  • educaţia şi sănătatea, fie că se desfăşoară în regim public sau privat, pentru profit sau non-profit, au efecte multiplicate în societate, iar responsabilitatea socială depăşeşte simpla referire la etică şi conformitate;
  • chiar şi organizaţiile societăţii civile au astfel de responsabilităţi, când cumpără produse, când prestează servicii, când promovează idei, obiective, soluţii de rezolvare a unor probleme din comunitate ori societate;
  • administraţia publică şi justiţia, alături de alte monopoluri de stat, au responsabilităţi sociale uriaşe, deficienţele de management, etică şi conformitate din sectorul public înrâurindu-se asupra tuturor cetăţenilor şi actorilor economici sau sociali.
image
sursa:  Integrated Governance, Risk & Compliance, 2011
Mişcarea globală privind etica şi conformitatea, respectiv responsabilitatea socială, nu e o noutate!  Istoria eforturilor legate de acest subiect nu e atât de importantă pe cât e nevoia de-a include măsurile şi acţiunile în procesele decizionale, de-a internaliza cu-adevărat valorile şi principiile în comportamentele noastre.  Pentru cei interesaţi de subiect, există o mulţime de surse de informaţii…  Pentru cei care abia acum se-ntâlnesc cu aceste idei, povestea de la început ar trebui să le dea de gândit…  De ce pornim de la sectorul de afaceri?  Pentru că impactul e mai mare şi mai rapid, asupra fiecărui consumator care este şi cetăţean, asupra fiecărui activist civic, medic sau profesor care este şi părinte, asupra fiecărui demnitar, funcţionar ori magistrat care este şi decident public!  Chiar în povestea de la care am început, cercul vicios era cel mai uşor de frânt în relaţia dintre patron şi dirigintele de şantier—dacă aceştia din urmă erau ghidaţi de un cod virtuos, de minime standarde privind responsabilitatea, etica şi conformitatea.

Legături utile (în ordine alfabetică;  lista e exemplificativă, nu exhaustivă):
[Articolul a fost preluat în newsletter-ul Conferinţei CRJ privind Etica şi Conformitatea în Afaceri.]

0 comments:

Post a Comment