30 September 2013

Legea partidelor politice (RO, futurist)

Sunt multe voci care s-au pronunţat deja—aşteaptă ca, din sânul mişcării #uniţisalvăm, să se nască un partid politic.  Eu nu!  Mai degrabă, eu m-aştept ca din mişcarea asta, de pe stradă, să se nască suficientă presiune pentru a rescrie legea partidelor politice!  Asta, evident, numai dacă protestele sunt despre actualii politicieni, despre o democraţie pusă pe un nou făgaş, despre o aspiraţie către normalitate în luarea deciziilor, despre dialog şi despre idealuri…  Dar ce-ar trebui să scrie în noua lege a partidelor?!?

sursa:  Kleiteria
Eu aşa cred, că lipsa competiţiei (sau a competitivităţii) este cauza principală pentru inadecvarea la agenda cetăţeanului a politicienilor şi partidelor politice de la noi.  Asta porneşte de jos, de la talpa ţării, de la politica locală.  Prea mulţi pseudo-lideri politici de la nivel local (adică oameni aflaţi în poziţii de autoritate, dar fără abilităţi de lider, fără viziune, fără pasiune) acceptă compromisuri în privinţa cadrelor/resursei umane din partid.  Pe măsură ce trece timpul, ei urcă pe scara ierarhică, unde se întâlnesc cu personaje similare, din alte zone ale ţării.  Cu toţii, împreună, sunt incapabili să se mai opună imposturii sau ineptitudinii, pentru că ei înşişi o garantează şi o perpetuează!

Compromisurile sunt de două feluri:  Cel mai grav este reprezentat de acceptarea unor candidaţi numiţi de la centru, fără vreun fel de rădăcini în comunitate, cărora nu le pasă de locul unde sunt aleşi, ci-şi doresc doar să nu remâie fără coledzi.  Aproape la fel de gravă este promovarea pe posturi alocate partidului (prin algoritmul politic de după alegeri) a unor oameni fără niciun fel de merit profesional (ineptitudine) ori a altora, cu interese divergente de cele ale comunităţii (impostură sau chiar corupţie).  Ambele situaţii de compromis ar fi mult mai rare, în condiţiile unei competiţii politice relevante pentru comunitate şi pentru alegători…

Acum, campaniile electorale dau impresia că sunt aprinse şi tensionate, dar numai pentru că sunt pline de atacuri la persoană;  pe substanţă, temele de campanie sunt aride/fade şi dau senzaţia că partidele sunt deja înţelese cu privire la rezultat.  Pentru a elimina compromisurile politice descrise mai sus, pentru a stimula competiţia, mai ales în politica locală, noua lege a partidelor ar trebui să deschidă posibilitatea înfiinţării de partide locale!  Acest obiectiv ar fi perfect compatibil cu mişcarea #uniţisalvăm, care i-ar oferi oricărui Eugen David posibilitatea de-a deveni relevant în procesul decizional de la nivel local, în oricare Roşia Montană ;-) 

Contextul ar trebui să fie favorabil, pentru că proiectul de revizuire a Constituţiei introduce, în art. 120—principii de bază în administraţia locală, conceptul de subsidiaritate;  iar regionalizarea şi descentralizarea (pe care bate monedă Guvernul) deschid calea partidelor locale şi regionale :-)  Da, pe termen scurt, apariţia acestor partide mici ar destabiliza partidele mari, însă câştigurile pe termen mediu şi lung ar fi remarcabile pentru starea democraţiei de la noi, pentru încrederea în sistemul politic…  Astfel, după părerea mea, noua lege ar trebui să prevadă paşii prin care să se poată înfiinţa

  • partide locale—au dreptul de-a funcţiona doar într-un oraş sau vreo 3 comune adiacente, cu scopul de-a candida la primărie şi la consiliul local;  la un anumit nivel de succes, partidele locale ar putea trimite candidaţi la consiliul judeţean;
  • partide judeţene—au dreptul de-a funcţiona doar într-un singur judeţ (şi, cu statut de partid local, în judeţele învecinate), cu scopul de-a candida la consiliul judeţean şi consiliile locale din judeţ;  la un anumit nivel de succes, partidele judeţene ar putea trimite candidaţi la consiliul regional;
  • partide regionale—au dreptul de-a funcţiona doar într-o singură regiune (şi, cu statut de partid judeţean, în regiunile învecinate), cu scopul de-a candida la consiliul regional şi/sau la guvernator, respectiv la consiliile judeţene şi locale din regiune;  la un anumit nivel de succes, partidele regionale ar putea trimite candidaţi la parlament;
  • partide naţionale*—au dreptul de funcţionare aşa cum e reglementat acum, cu scopul de-a candida la toate funcţiile elective, de la parlament şi preşedinţie, până la cele mai mici localităţi;  desigur, partidele naţionale pot trimite candidaţi şi în alegerile europene.

Aşadar, asta aştept eu de la mişcarea #uniţisalvăm—suficientă presiune politică pentru înteţirea competiţiei electorale, prin reformarea sistemului de partide politice :-)  Vom vedea dacă se va ridica ori se va coagula vreun grup din piaţă, în acest sens…  Dacă nu, rămâne să asistăm doar la amânarea unei rezoluţii privind proiectul #roşiamontană, la aşteptarea pasivă a vizionarilor „radicali,” la înăsprirea tonului în comunicarea publică dintre politicienii inadecvaţi şi activiştii tot mai plouaţi :-(  Există ideea şi oportunitatea—oare există şi capacitatea?!?  Asta provocare!!! :-)

Notă explicativă:
*)  Nu renunţ la ideea cu desfiinţarea statelor naţionale, dar realizez că, până ajungem acolo, încă mai e nevoie de Constituţie şi de partide naţionale, aşa cum le cunoaştem azi...

Later edit:  Să construim ceva ... să construim ceva în loc! ;-)

0 comments:

Post a Comment