02 January 2014

Loteria 2din14 (RO, relaxat, lunguţ, jucăuş)

În urmă cu un an şi ceva, înainte de-a-i cunoaşte personal pe Andrei şi George de la Civitas Politics, am luat de la ei un set de întrebări după criză şi le-am răspuns după cum m-a tăiat pe mine capul…  Însă întrebările mi se par valoroase şi ca exerciţiu pentru cumpăna dintre ani, aşa că mai încerc o dată ;-)  Mai ales pentru că, de câteva zile, am senzaţia pregnantă că 2014 va fi o adevărată loterie pentru buna guvernare şi statul de drept din România, având în vedere alegerile programate, foarte probabil, la sfârşit de mai (europarlamentare) şi la-nceput de decembrie (prezidenţiale)…

sursa:  Malta Today
1.  Criză politică?  Eu cred că vom avea din plin!  Sistemul încă nu s-a recalibrat, iar derapaje de genul celor din marţea neagră vom mai avea :-(  Bine, n-am nimerit-o eu cu „criza belgiană,” nici cu dinamitarea coaliţiei de guvernare în preajma adoptării bugetului, dar cred că nevoia de „radicalizare” a vieţii politice va primi nişte răspunsuri din partea politicienilor, iar lumea le va interpreta drept criză, deşi procesul de reînnoire va dura mult…  Aşadar, recomand mult calm şi provizii de lămâie, pentru că greaţa va fi cea mai mare încercare!

2.  CCR şi CSMMi-e teamă că nu vor rata nicio ocazie de-a se face de râs, din nou! :-(  CSM ne va oferi noi motive de batjocură la adresa magistraţilor, cu alegerile pentru preşedintele rotativ al acestei instituţii;  vor mai discuta despre intrarea în vigoare a noului Cod penal, poate despre poziţia judecătorilor în birourile electorale, dar nu-i văd să aibă capacitatea de-a face reforme vizibile şi-a se consulta despre nevoile viitoareCCR, la rându-i, se va da în stambă cu discuţii pe marginea referendumului constituţional şi/sau a descentralizării.

3.  Actorii internaţionali?  Vor continua să cânte partitura ipocrită a îngrijorărilor vociferate diplomatic prin glasul ambasadorilor (dacă americanii rămân precauţi, iar UE ţine-n braţe retorica neamestecului în treburile interne, poate olandezii şi britanicii vor fi mai duri).  Zic ipocrită (ştiind că-s rău), întrucât e nevoie de intervenţie robustă împotriva încălcărilor zilnice ale regulilor democratice, pentru restabilirea statului de drept—mecanismele actuale nu mai sunt eficiente!;  trebuie s-apară sancţiuni la adresa politicienilor, care să nu afecteze populaţia!

4.  Referendumul şi popularitatea USLNu vom mai avea referendum pentru demitere, însă nu-i foarte clar dacă şi când vom avea referendumul constituţional;  mi-e teamă să nu se gândească la alte motive—eventual pentru comasarea judeţelor?  Aici se va vedea cât de importantă va fi judecata înţeleaptă a CCR, respectiv cât de înţeleaptă a fost plecarea dnei Motoc la CEDO—eu cred că singura plasă de siguranţă e chiar nevoia PNL de-a ţine-n şah PSD, în interiorul USL, ceea ce n-are legătură cu popularitatea, decât marginal…

5.  Participarea la alegeri?  Despre asta cred că nimeni nu-şi face iluzii:  la europarlamentare, miza e infimă pentru cetăţean, iar partidele se vor poziţiona tot numai faţă de 2 din cele 5 Românii, aşa că nu m-aştept la nimic spectaculos.  Iar dacă opoziţia nu va produce un candidat credibil, nu văd de ce-am avea o participare mai mare la prezidenţiale?  Mai degrabă, greaţa de la #1 va conduce la nişte sute de mii de voturi anulate în mod deliberat, pentru că #uniţisalvăm nu are capacitatea/dorinţa de-a produce un candidat :-(

Posted Image
sursa:  IMDB/House, MD
6.  Preşedintele Băsescu?  Înţeleg că vrea să impună subiectul unificării cu Moldova, ca un surogat de proiect de ţară (în locul bunei guvernări, al competitivităţii, educaţiei…), pentru c-aşa-i place lui, să facă agenda şi să rămână în centrul atenţiei ;-)  Cel mai mare eşec al deceniului petrecut la Cotroceni, însă, rămâne lipsa unor reforme sustenabile în justiţie, iar eu cred că ăsta va fi subiectul cel mai fierbinte al anului electoral 2014…  Se va retrage din politică după alegeri?  Mă-ndoiesc!  Dar ăsta va fi un subiect de discutat abia în 2015 ;-P

7.  Cooperare Băsescu-USLCoabitarea a mers fantastic de bine în 2013;  în ciuda frecuşurilor, fiecare şi-a luat exact ce-a avut nevoie:  Băsescu şi-a recăpătat autoritatea, Ponta şi-a consolidat legitimitatea, Antonescu şi-a conservat poziţia ambivalentă, de unde să poată ataca pe oricare din cele 2 fronturi.  În 2014, participarea PNL şi PSD pe liste separate la europarlamentare îl va obliga pe Antonescu să mute primul, iar asta va strica echilibrul coabitării;  cu cât Antonescu va-ntârzia mai mult, cu-atât #5 va fi mai puţin incitant, iar #6 mai relevant.

8.  [reformulat] Starea opoziţiei?  Avertizasem că exista posibilitatea unei despărţiri Băsescu-PDL, insă nici eu nu credeam că se va-ntâmpla…  Incapacitatea internă de negociere a PDL se vede şi-n afară, contaminând nu doar relaţiile cu PMP, PFC, PNŢ, PNR, ci şi intestinele celorlalte partide, care conţin viruşi importaţi de la PDL pe post de virtuţi…  Există o soluţie simplă pentru unificarea opoziţiei, mai ales pe subiecte care-i vin la-ndemână (justiţia de la #6, competitivitatea, poate chiar educaţia), în toiul unui an electoral—au de unde-alege!

9.  Reforma constituţională?  Mi-e teamă c-a murit înainte de-a se naşte, iar noi ne-am legat la cap fără să ne doară…  La romani, fătul se considera c-ar fi avut drepturi chiar din burta mamei, cu condiţia să se mişte şi să respire imediat după naştere;  proiectul de modificare a Constituţiei pare să fi murit în pântecul Parlamentului-mamă, aşa că nu mai am aşteptări.  Oricum, proiectul e hâd şi diform :-(  Oricum, depinde prea mult de #7, #8 şi #4, adică şi de #2, iar dacă depinde de-atât de multe, aş zice că nu mai e prioritar şi se va ofili singur…

image
sursa:  prima versiune a prezentării mele despre sistemul românesc de justiţie
10.  Echilibrul puterilor?  Sistemul nostru are o particularitate foarte interesantă, pe care le-o expun, în fiecare an, participanţilor din programul Lideri pentru Justiţie:  La noi, cele 3 puteri nu se ţin în şah una pe alta, pentru că-s prea ocupate să-şi soluţioneze problemele interne, cauzate de bicefalism*…  Pentru un minim echilibru, ar fi nevoie şi de-o minimă conlucrare, respectiv o minimă asumare de obiective şi responsabilităţi, ceea ce n-avem :-(  Şi de-asta ne vine şi foarte greu să măsurăm impactul, ca să ne dăm seama de echilibru, eventual…

11.  „Noi politici”?  Îmi pare rău c-am cobit, dar a trecut mai bine de 1 an, iar ecosistemul pro-/anti-Băsescu n-a produs nimic nou la nivel de politici de anvergură :-(  Nici măcar n-a reglat ori cârpit ca lumea deficienţele din trecut, blocajul decizional fiind destul de evident…  În lipsa capacităţii de negociere de la nivelul partidelor (pe care am menţionat-o la #8/PDL, dar e vizibilă şi la USL) şi-n lipsa datelor pe care să se bazeze ori cu care să se evalueze deciziile (vezi la #10), n-au de unde s-apară idei noi, obiective noi, soluţii noi—uof, ne plafonăm :-(

[nou] 12.  Noi partide?  Nu cred că se va mai aventura cineva să-nfiinţeze partide la nivel naţional—de la UNPR încoace, se vede clar că reciclăm personaje politice care nu pot dispărea câtă vreme nu se naşte o nouă cohortă de politicieni.  Motivul pentru care nu apar politicieni noi ţine de lipsa competiţiei interne din partide, iar pentru asta cred că există numai soluţia relaxării legislaţiei privind înfiinţarea partidelor, în varianta mea, a dlui Maşca, ori alta…  Important este să intre în vigoare înainte de campania electorală pentru localele din 2016!

[nou] 13.  Consultanţa politică?  Mi-e teamă că, în absenţa competiţiei politice, consultanţa rămâne captivă la vârful partidelor existente, în mrejele nepotismului şi imposturii pe care le susţine actualul cartel al partidelor—poate că de-asta se şi doreşte reglementarea lobbyului, ca să mai apară o piaţă în beneficiul politicienilor cu timpul limitat la 2 zile/săptămână, sub imperiul ciclului de ştiri, de 24 de ore…  Acuma, pericolul e că vor strica şi piaţa lobbyului, cum au făcut cu piaţa consultanţei, pentru că oile şi măgarii nu-nţeleg, n-au timp pentru asta!

[nou] 14.  (Anti-)Corupţia?  Asta mă doare pe mine…  Aici chiar simt nevoia unui salt calitativ, pentru că nu mai rezist mult cu abordarea incrementală :-(  Numai că aici mă lovesc de-un zid:  Cum să convingi majoritatea să ia o decizie care-i strică modul de viaţă?!?  Nimănui nu-i place că-i nevoit să dea/ia şpagă, sunt convins, dar sistemul cu şpaga e predictibil—e ca pilula care te face bine pe termen scurt…  Toţi ştim că pilula asta dă dependenţă, că pe termen lung e naşpa, dar ni se pare că nu ne permitem să gândim pe termen lung :-(

sursa: m-am jucat, pornind de la un tweet
Hmmm, dar, dacă nu ne gândim pe termen lung, oare de ce ne preocupă starea naţiunii atât de mult încât să ne gândim la lista asta lungă de subiecte?!? De ce simţim că de răspunsurile la astfel de întrebări depind şi locurile de muncă, şi nivelul de trai, şi educaţia copiilor, şi sănătatea părinţilor, şi pensiile bunicilor?!? Pentru că ne place să pozăm în oameni care trăiesc clipa, dar habar n-avem ce ne dorim să obţinem peste 5-10 ani, aşa că ne e teamă să nu scăpăm vreo ocazie printre degete?!? 2014 e un an numa’ bun s-aflăm ce ne dorim, ce vrem—măcar 2 din 14 să ne-alegem, fiecare, să lucrăm la ele şi să dăm socoteală, onest, la finalul anului! Sunt convins că ne vom simţi mai bine ;-)

Notă explicativă:
*)  Nu vă impacientaţi, există un motiv foarte bun pentru care, în cadrul acelei prezentări, discut despre CCR doar în calitatea ei de „a treia cameră a parlamentului”;  într-o bună zi, voi da şi sonorul ;-) 

0 comments:

Post a Comment