28 September 2014

Conferința de presă (RO, #VreauPreședinte)

Desigur, dacă e virtuală candidatura, dacă e virtuală și lansarea, trebuie să fie tot virtuală și conferința de presă :-) Prin urmare, în ajunul campaniei electorale reale, mă supun tirului de întrebări pe care observ că le-au plasat deja în spațiul public CTP și PleșuCivitas PoliticsDilema Veche și Adevărul. Menționez că, odată cu startul campaniei electorale realecandidatura mea virtuală (sub sloganul Trăiește-ți drepturile!) se va încheia, pentru că nu doresc să pară că influențez în vreun fel competiția adevărată pentru fotoliul de la Cotroceni, respectiv pentru că n-am reușit să conving nici măcar 200 de utilizatori de internet :-( Găsesc că e de bun augur intrarea campaniei Vreau Președinte într-o nouă etapă, așa încât voi continua să urmăresc ce se mai întâmplă și, eventual, să contribui dintr-o altă perspectivă/poziție. Mai jos, răspund celor 33 de întrebări adunate de pe net, chiar azi, de Ziua Internațională a Accesului la Informații și/sau a Dreptului de a Ști :-)

sursa:  Civitas Politics
Andrei Pleșu și Cristian Tudor Popescu (de la minutul 22):
  • Ce știu să fac? În acest top 10 al uneltelor digitale pentru democrație, sunt prezentate 15 website-uri, realizate de o varietate de organizații neguvernamentale; eu am lucrat în mod direct la elaborarea și lansarea unora (3 dintre ele) și indirect la elaborarea și promovarea altora (încă 6)—cred că 9 din 15 website-uri (realizate doar în ultimii ani) e o proporție bună, care sper că dovedește că mă pricep cât-de-cât la bună guvernare, administrație publică, justiție și anticorupție, pentru că asta am învățat, asta am vrut să-nvăț cum se face, în școală și „la locul de muncă.”
  • Ce nu sunt în stare să fac? În calitate de Președinte, n-aș putea acționa în locul celorlalte autorități ale statului (respect limitele Constituției și ale legilor în vigoare, adică nu pot da case ori butelii, nu pot crește pensiile, nu pot face eu dreptate, nu pot apăra eu singur țara de invazia rusească!) și n-aș vrea să acționez în beneficiul vreunui grup ilegitim de interese—dacă vreuna din acțiunile Administrației Prezidențiale din timpul mandatului meu s-ar afla într-o astfel de situație, m-aș concentra pe corectarea erorii în maximum 3 luni, anunțându-mi, totodată, demisia.
sursa:  Gândul/Vreau Președinte
Adevărul:
  • Dacă susțin exploatarea gazelor de șist sau mă opun? Încă mai aștept argumente, înainte de-a mă pronunța tranșant, pentru a mă putea pronunța în cunoștință de cauză, deoarece înțeleg suficient de bine și în egală măsură atât efectele negative asupra mediului, cât și efectele pozitive asupra siguranței energetice.
  • Ce este cel mai important pentru mine? Care e cea mai importantă valoare? Libertatea și integritatea! Fără libertate, nu contezi, nici prin ce-ai învățat, nici prin ce știi să faci, nici prin ce aspirații ai, nici dacă ești profesionist... Fără integritate, nu contează pentru nimeni ce faci tu cu învățătura, acțiunile, aspirațiile ori profesionalismul tău...
  • Dacă susțin acordarea autonomiei pentru Ținutul Secuiesc? Susțin regionalizarea pe criterii de eficiență (și am oferit 3 opțiuni de la care se poate porni discuția)—dacă locuitorii Ținutului Secuiesc pot dovedi că administrează mai bine drepturile și obligațiile cetățenilor, sper să putem „exporta” modelul și în Banat, Dobrogea sau Bucovina.
  • De unde mă trag? Din București, din familii combinate, de moldoveni, munteni, basarabeni și aromâni, însoțiți cu olteni, ardeleni (posibil și cu sârbi, greci, ruși, secui, sași, evrei, habar n-am?), însă nu-nțeleg relevanța acestei întrebări, din moment ce sunt cetățean al României și am drepturi egale—pentru cine mai are neliniști în privința românilor „verzi,” recomand lectura Zilelor Regelui.
  • Dacă aș fi Președinte pentru o zi? Aș refuza, pentru că nimeni n-ar putea face nimic substanțial în mandatul de Președinte, într-o singură zi!

Update:  După lansarea testului Adevărulam parcurs cele 35 de întrebări de acolo, iar rezultatul este că toți candidații mi s-au răsfirat între 50 și 60%;  cu alte cuvinte, fie că eu sunt dus cu pluta, de nu mă regăsesc deplin în sistemul de valori al niciunui candidat, fie că niciun candidat nu se diferențiază net față de ceilalți, prin propriul său sistem de valori/gândire, fie că aplicația a fost gândită pentru alt grup-țintă decât cel din care fac eu parte, cert e că ceva nu se leagă!

Dilema Veche:
  1. Cum comentez dacă România „a avut ghinion la președinți”? Nicicum, pentru că, prin prezența în spațiul public a acelor președinți (Iliescu, Constantinescu, Băsescu), eu am simțit imboldul de-a mă implica în societatea civilă, în buna guvernare și buna administrare a instituțiilor și locuitorilor României.
  2. Care aș vrea să fie principalele 3 realizări ale mandatului meu? Așa cum m-am pronunțat deja, competitivitate, justiție și administrație, exact în sensul explicat la direcții și priorități, pe baza valorilor și principiilor, pentru atingerea obiectivelor care privesc anul 2019.
  3. Ce greșeli n-aș vrea să fac în timpul mandatului? Evident, mi-aș dori să nu fac niciuna! Dar știm că e imposibil :-( Prin urmare, cel mai mult și mai mult mi-aș dori să nu fac greșeli ireparabile, pentru că, odată ce-aș deveni conștient de greșeli, m-aș strădui să le repar.
  4. Dacă Președintele are nevoie de dileme? Da! Fără dileme, ne-am afla în fața unui Președinte care nu are nicio contribuție concretă; fără dileme, substanța mandatului de Președinte s-ar ofili! Ce mi-aș dori cel mai mult ar fi să nu ne aflăm vreodată în fața unui Președinte care(-și) creează singur dileme, pentru a-și justifica existența și mandatul.
  5. Cu cine mi-ar plăcea să dezbat înainte de-al doilea tur al alegerilor? Răspunsul scurt este „cu oricine” :-) Pentru că nu mă dau înapoi de la discuțiile cu parteneri dezagreabili, cu atât mai puțin de la cele care ar putea fi cordiale. Privind la lista candidaților reali, știu sigur că o dezbatere cu amicul Zsolt Szilágyi ar fi șocantă pentru publicul românesc, tocmai pentru că ne atrag și ne despart atât de multe lucruri și idei :-)
sursa:  Dilema Veche
Civitas Politics:
  1. [Sorin Cucerai] Da, aș putea fi Președintele tuturor, exact așa cum spune art. 4, alin. 2 din Constituție :-)
  2. [Andrei Tiut] Mă uit în primul rând la ce spune Constituția despre atribuțiile Președintelui și recunosc că există suficient spațiu de manevră privind exercitarea discreționară a puterii. Atribuțiile privind garantarea independenței naționale, unității și integrității teritoriale, ori respectarea Constituției, sunt ceva mai constrânse decât cele privind reprezentarea statului, buna funcționare a instituțiilor și medierea între puterile statului, ori între stat și societate. Desemnarea Premierului e suficient de discreționară, deși considerabil constrânsă; la fel, chestiunile privind numirea în funcții publice, declanșarea unui referendum ori dizolvarea Parlamentului. Nu cred că există atribuții prezidențiale care să fie exercitate exclusiv formal („ca notarul”), ci este la alegerea Președintelui cum se raportează la unele atribuții „de mai mică însemnătate” (ceea ce, în sine, este o judecată de valoare și/sau de oportunitate).
  3. [Andrei Tiut] Pentru Președinte, „națiunea” ar trebui să fie exclusiv textul ăsta, din art. 4, alin. 2 din Constituție: „România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi,” eliminând tot ce scrie după virgulă.
  4. [Andrei Tiut] Aș vrea să pot răspunde că, în privința desemnării unui candidat de Premier, întotdeauna „(d) numesc candidatul cel mai bun,” însă politica adevărată cere să răspund „(b) încerc să conving majoritatea” că omul propus de mine este candidatul cel mai bun :-)
  5. [Andrei Tiut] Tocmai pentru c-ar putea fi necesară medierea între alte entități și acel partid ori acea facțiune, tocmai pentru c-aș putea fi Președintele tuturor (vezi #1 [răspuns pentru Sorin Cucerai]), m-aș ține departe și de-o parte—din fericire, am mai trecut prin asta, am experiență în acest sens, măcar din 2007 până-n 2012 :-P În plus, m-aș bizui pe echipa mea, alături de care m-aș asigura că respectăm principiile privind luarea deciziilor și decalogul privind rezultatele muncii noastre :-)
  6. [întrebarea mea] Am contribuit la elaborarea unor amendamente constituționale și încă mai susțin o mare parte din ce-am lucrat împreună, dar sunt deschis și la explorarea altor opțiuni.
  7. [Andrei Tiut] Nu, eu nu sunt mulțumit de respectarea drepturilor omului de către instituțiile noastre, iar serviciile (secrete) de informații se cuprind în această mulțime. Aș explora ideea de-a le da dispoziție serviciilor și ANSPDCP să le transmită cetățenilor, periodic și proactiv, informații despre modul în care instituțiile publice le prelucrează datele cu caracter personal.
  8. [Sorin Cucerai] Intenția mea este să mă adresez instituțiilor care au atribuții și capacitate de decizie asupra chestiunilor semnalate, exact cum am arătat la direcții și priorități, pe baza valorilor și principiilor, în scopul atingerii obiectivelor mandatului.
  9. [întrebarea mea] Mi se pare că regionalizarea este una dintre cele mai mari/importante priorități ale administrației publice, iar abordarea mea rămâne cea deja explicată în 2013 și în 2011.
  10. [Marina Ștefan] În privința fracturării hidraulice, reiau răspunsul dat mai sus, pentru Adevărul: Încă mai aștept argumente, înainte de-a mă pronunța în cunoștință de cauză, pentru că înțeleg suficient de bine și în egală măsură atât efectele negative asupra mediului, cât și efectele pozitive asupra siguranței energetice.
  11. [Andrei Panțu] Da, este imperios necesar ca ruralul românesc să fie mai bine administrat! Cred că se pot face două lucruri simple pentru asta: a) stimularea comasării comunelor, astfel încât să se reducă numărul unităților administrativ-teritoriale de la peste 3200 la mai puțin de 2000, respectiv b) modificarea legii partidelor politice, astfel încât administrația locală să fie mai responsabilă față de cetățean, mai eficientă.
sursa:  Dilema Veche
  1. [întrebarea mea] Eu mi-am listat deja echipa de potențiali consilieri.
  2. [Andrei Tiut] Singurii doi oameni care pot răspunde cu privire la calibrarea resurselor materiale și umane ale Administrației Prezidențiale sunt Președintele în exercițiu și șeful Cancelariei, în funcție de ce găsesc acolo la preluarea mandatului, respectiv în funcție de planurile lor de îmbunătățire a performanțelor și a culturii organizaționale; a răspunde la această întrebare a priori, fără o minimă evaluare, ar fi o dovadă de iresponsabilitate (cel puțin managerială).
  3. [întrebarea mea] Eu deja m-am exprimat în privința președinției rotative a UE, care-i va reveni României în semestrul al doilea al anului 2019, însă aș adăuga posibilitatea decalării alegerilor prezidențiale, în urma unei consultări cu partidele parlamentare și, mai ales, cu Guvernul, astfel încât una din două: fie ne asumăm alegeri în semestrul întâi (eventual urmate de co-participarea la lucrările Consiliului UE a Președintelui în exercițiu, alături de Președintele ales, dacă o astfel de excepție ar fi acceptabilă pentru ceilalți șefi de state și guverne), fie ne asumăm amânarea alegerilor în 2020 (urmând ca, după decembrie 2019, să funcționeze un Președinte interimar).
  4. [tot întrebarea mea] Până la o eventuală clarificare constituțională (punctul #6 de aici), sugerez că relațiile dintre Președinte și Premier, în privința participării la Consiliul UE, ar trebui să urmeze soluția în 3 pași pe care am prezentat-o încă din 2012.
  5. [Marina Ștefan] În privința TTIP, CETA și TiSA, voi aplica același tratament ca în cazul gazelor de șist ori fracturării hidraulice, pe baza principiilor deja menționate, în concordanță cu decalogul; alt răspuns nu pot da acum, fără să-mi ascult mai întâi consilierii.
  6. următoarele două întrebări sunt preluate din comentariile la articol:
    [Eugen Diță] Mă îndoiesc că Președintele poate negocia de capul lui redevențele, fără o colaborare cu Guvernul; în cel mai bun caz, utilizând „stratagemele” deja menționate la #8 [răspuns pentru Sorin Cucerai], mă voi strădui să găsesc echilibrul între competitivitate și eficiență.
  7. [Horia Pană] Dacă voi sesiza nevoia unei modificări legislative ori a adoptării unei noi legi, mă voi sprijini pe consilierii mei în materie de comunicare, voi declanșa o dezbatere publică în care să existe oportunitatea unei cât mai largi participări, după care mă voi folosi de „stratagemele” deja menționate la #8 [răspuns pentru Sorin Cucerai].
  8. întrebările de mai jos sunt deja preluate din discuția de pe facebook
    [Grațian Mihăilescu] Promovarea României pe plan extern depinde exclusiv de succesele obținute de România în interior. Despre regionalizare am răspuns la #9 [întrebarea mea], iar despre descentralizare am răspuns la #11 [lui Andrei Panțu].
  9. [Andrei Panțu] În privința promulgării legilor, Președintele are o putere discreționară (vezi și #2 [răspuns pentru Andrei Tiut]) bine delimitată, în sensul că, după pronunțarea Curții Constituționale și/sau după votul de confirmare în Parlament, chiar este obligat să promulge și ceva ce i se pare absurd :-( Chiar dacă Președintele și-ar da demisia, pentru a nu rămâne în istorie drept cel care a promulgat „prostia,” obligația de promulgare subzistă în sarcina celui care va asigura interimatul și/sau chiar în sarcina celui care-i va urma în funcție. Probabil că o dezbatere despre dreptul de veto al Președintelui ar putea fi propusă în legătură cu modificările constituționale menționate la #6 [chiar întrebarea mea, însă fără această ipoteză]. Cât privește modificarea art. 95 și art. 103 din Constituție, chiar dacă aș părea că mă aflu în conflict de interese, da, aș promulga acele modificări care ar contribui la clarificarea raporturilor dintre Președinte și celelalte autorități publice. În privința întrebărilor reformulate, rămâne valabil răspunsul oferit la #8 [pentru Sorin Cucerai].
  10. [Marina Ștefan] Îmi pare rău, nu înțeleg întrebarea privind „partajarea producției.” Despre introducerea curților cu juri/jurați, chestiunea a fost deja tranșată negativ, încă din 2007 (despre performanța instanțelor, fără jurați, există detalii aici); chestiunea ar putea fi revizitată, însă decizia este a Parlamentului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Personal, nu cred că o astfel de măsură ar fi eficientă mai devreme de trecerea a 20 de ani după reformarea educației civice din învățământul gimnazial. Celelalte întrebări, privind procedura penală și politica fiscal-bugetară, sunt exclusiv de resortul Guvernului și Parlamentului :-( În privința armatei, îmi voi întreba consilierii, însă eu cred că lucrurile trebuie judecate din perspectiva eficienței și compatibilității armatei române cu trupele NATO.

0 comments:

Post a Comment