06 November 2015

„Punctul de inflexiune” revine (RO, întrebător)

Acum aproape 4 ani, mă-ntrebam dacă nu cumva treceam printr-un punct de inflexiune? Vara trecută, expresia asta cu „punctul de inflexiune” revenea în prim-plan, odată cu publicarea unui raport CEPA, după multe luni de muncă, alături de-o echipă foarte inimoasă. Nici acum nu sunt foarte convins că trecem printr-un adevărat punct de inflexiune, pentru că simt nevoia să văd mai multe date, să le analizez la rece. Dar e posibil să ne aflăm în plin proces de schimbare, iar modificările învolburate de la suprafață să fie, de fapt, însoțite și de-un mare și puternic curent de adâncime.


sursa: QuickMeme.com
Presupunând că fibra adâncă a poporului român a rămas cam la fel, din 2011 încoace, punctul de inflexiune constă tocmai în modul de citire a corelației: Cumva, în anii ăștia, e posibil ca noi, românii, să fi-nvățat să citim „în sus” Corelația de la Lausanne (desigur, m-aș simți mult mai confortabil cu interpretarea mea, dacă aș vedea niște date mai proaspete). Fac un scurt inventar al evenimentelor care-au potențat această citire „în sus” [continuarea pe ziare.com]

PS Pentru locurile unde-am scris, în paranteze, „posibil eronat,” citiți o explicație la Sociollogica!

0 comments:

Post a Comment