15 December 2015

False probleme vs mize adevărate (RO, electoral)

[O variantă a acestui text, prescurtată din motive editoriale, urmează să apară în Foreign Policy, ediția românească, dec. 2015.]
Există multe controverse legate de alegerile locale din 2016. Cea care animă cele mai multe energii și emoții este alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin. Lăsând deoparte faptul că așa ne-am ales primarii și în 2012 ori faptul că ne-ar plăcea mai mult să ne alegem primarii în două tururi, alegerea primarilor este o falsă problemă, mai ales dacă suntem pregătiți de schimbarea aceea, cu S mare! Falsă, pentru că, din perspectiva democrației locale, miza alegerilor nu este absolut deloc cine va ocupa fotoliul de primar.

străzi asfaltate prin grija unui consilier local cvasi-independent, în Frumușani, jud. Călărași; sursa: Facebook/Cristian Buceanu
Reformele electorale din 2015 deschid posibilitatea ca oamenii simpli să intre în politică, să-și facă auzite soluțiile pentru dezvoltarea locală, să aducă în prim-planul decizional tocmai agenda cetățeanului. Partidele formate din 3 oameni pot demonstra că reprezintă cetățenii dezamăgiți sau niciodată atrași de partidele mari. Pentru asta, e nevoie să convingă suficienți concetățeni, din comunitățile lor, să susțină candidații noilor partide. Însă trebuie ca acești candidați să fie pregătiți mai degrabă pentru Consiliile locale, iar campania electorală să fie orientată în acest sens. Nu de alta, dar Primarii nu pot conduce comunitățile prin putere discreționară, c-atunci n-am mai avea nici democrație locală, nici domnia legii/stat de drept.


Miza alegerilor locale este ca noile voci, noile partide, să fie reprezentate în Consiliile locale! La acea masă sunt reprezentate interesele cetățenilor. Acolo se iau deciziile, acolo se adoptă Hotărârile de Consiliu Local, pe care le pun în executare primarii (art. 61, alin. 2 din Legea 215/2001). Doar în Consiliile locale se validează puterea de reprezentare și relevanța politică a unui partid. Construcția unui pod, renovarea unei școli, săparea unei fântâni sau aprobarea unei lucrări de canalizare, extinderea iluminatului public, asfaltarea unei străzi, toate acestea sunt decizii care se iau în Consiliul local. Din acest punct de vedere, e mult mai important pentru un partid nou-înființat să se bată să ajungă în Consiliu, nu să-și consume resursele pentru a obține Primarul unei localități.


Nu știu dacă vă amintiți „drama” prin care a trecut echipa lui Nicușor Dan în 2012, când a realizat că putea avea 3 oameni în Consiliul General al Municipiului București, dar a ratat obiectivul, pentru că-și concentrase campania exclusiv pe Primăria Generală. Rezultatul acelei erori de comunicare a fost că, timp de 4 ani, comunitățile (și grupurile de inițiativă) Favorit, Lungulețu, Ghencea, Lacul Tei etc. au rămas tot nereprezentate în CGMB. În alte localități din țară, prin simpla prezență în coasta partidelor mari, în Consiliile locale ale unor comune sau orașe mici, printr-o reprezentare adecvată a intereselor, nevoilor, problemelor și soluțiilor identificate în comunitate, unii consilieri locali cvasi-independenți au obținut progrese remarcabile: finanțarea programului „școala după școală,” asfaltarea străzilor mărginașe, racordarea la rețeaua de apă, cea de canalizare, cea de iluminat public, punerea în posesie și luarea în evidența populației a unor oameni fără acte etc.


Miza alegerilor din 2016 este dată de atragerea cetățenilor care, până acum, nu votau deloc. Ei pot fi reprezentați de noile partide, dar efortul din campania electorală trebuie canalizat către Consiliile locale. Acolo se iau deciziile cele mai importante pentru comunitate, decizii pe care Primarul este obligat prin lege să le pună în executare. Din această perspectivă, dacă primarii sunt aleși dintr-un tur sau două, nu e relevant! Ce este cu adevărat relevant, însă, este:
  • că 3 oameni își pot face un partid (Legea 114/2015),
  • că un astfel de nou partid trebuie să adune cel puțin 100 de semnături pentru a depune liste de candidați (Legea 115/2015),
  • că un partid își poate deconta cheltuielile din campania electorală, dacă obține cel puțin 3% din voturile exprimate (Legea 113/2015).

PS E recomandabil ca partidele locale, nou-înființate, să se asocieze în alianțe sau coaliții federative, pentru a evita pericolul de-a fi radiate în 2017.

0 comments:

Post a Comment