13 December 2016

Un condamnat în Guvern? (RO, analitic)

Actualizare, 14 dec, 3:00pm: într-o discuție pe facebook mi s-a atras atenția că utilizarea argumentului bazat pe art. 109 din Constituție este forțată; concret, mi s-a reproșat că art. 109 are legătură numai și numai cu o condamnare care privește fapte săvârșite în exercițiul funcției de membru al Guvernului; accept această critică și arăt că argumentația mea s-a șubrezit până-ntr-acolo încât ... înghit în sec și admit că nu există nicio interdicție constituțională explicită pentru ca un condamnat penal să ocupe o funcție de membru al Guvernului României :( mă simt gârbovit de grozăvia acestor cuvinte, dar aveam datoria să le scriu... vă doresc o după-amiază cât mai (poate fi de) plăcută! [o versiune a acestui articol a apărut și pe republica.ro] Actualizare, 11 ian, 10:00am: subiectul și contextul au evoluat, îmbrăcând o nouă haină; mai multe detalii pe factual.ro

Nu este prima dată când mă aflu pe poziții contrare cu Avocatul Poporului, când vine vorba despre interpretarea Constituției. Acum, este în discuție constituționalitatea art. 2 din Legea 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului, care spune că „Pot fi membri ai Guvernului persoanele … care nu au suferit condamnări penale.” Trec peste argumentele deja prezentate la Factual și cele susținute de Apador-CH, pentru că dl Ciorbea are nevoie de argumente izvorâte direct din Constituție. Eu susțin că textele constituționale în vigoare nu-i permit unei persoane condamnate penal să devină membru al Guvernului României, deși această interdicție nu este explicită.

surse: Agerpres/Robert Ghement și Radu Tuță
Primul loc în care căutăm interdicția este la art. 106, despre încetarea funcției de membru al Guvernului. Logic, dacă există o condiție care conduce la încetarea funcției, înseamnă că aceeași condiție ar bloca accesul unei persoane la ocuparea funcției. Evident, condamnarea penală nu este listată explicit în art. 106 din Constituție, probabil pentru că Adunarea Constituantă nu s-a gândit în mod serios la ipoteza că un condamnat penal ar putea, vreodată, să dorească o funcție de membru al Guvernului. Și nici la ipoteza că un partid politic ar putea susține o astfel de gogomănie. Cu atât mai puțin la ipoteza că o autoritate constituțională, cum e Avocatul Poporului, ar putea să se transforme în «avocatul penalului».

Așadar, interdicția privind condamnarea penală nu este explicită în art. 106, ci doar prin trimitere la Legea 90/2001, în cuvintele „și în alte cazuri prevăzute de lege.” Dar eu cred că interdicția este prezentă în Constituție, așa încât fac ce-am promis: argumentez exclusiv pe baza textului constituțional. Mă uit la art. 109, alin. 2, despre răspunderea membrilor Guvernului, unde scrie că „Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie.” Eventuala condamnare vine abia la finalul judecății, dar chiar trimiterea în judecată atrage suspendarea din funcție. Argumentul ăsta (per a contrario îi spun juriștii) este scris în Constituție!

Să traducem din legaleză în română ce zice Constituția la art. 109, alin. 2, fără nicio referire la vreo altă lege de rang inferior textului constituțional: În cea mai slabă ipoteză, când se începe urmărirea penală împotriva unei persoane care este membru al Guvernului, acea persoană poate să fie suspendată din funcție. Într-o ipoteză ceva mai gravă, când se dispune trimiterea în judecată a acelei persoane, ea trebuie suspendată din funcție. Atenție mărită, Constituția nu duce raționamentul până la capăt, în mod explicit, dar nici nu pune la îndoială prezumția de nevinovăție în privința acelei persoane! Prin urmare, trebuie să continuăm noi raționamentul, arătând că persoana în cauză nu este demisă de drept, ci doar suspendată.

Dacă ducem raționamentul până la capăt, finalul trimiterii în judecată poate fi
  • achitarea, caz în care persoana se întoarce în funcția de membru al Guvernului, iar perioada de suspendare se încheie, sau
  • condamnarea, caz în care persoana în cauză nu se poate întoarce în funcție, iar suspendarea se transformă în vacantare sau remaniere, respectiv revocare.
Revocarea este o măsură constituțională prevăzută explicit în art. 106 și art. 85, alin. 2. Deși Constituția nu precizează explicit ipoteza condamnării penale printre motivele de revocare a unui membru al Guvernului, argumentez mai departe că ipoteza contrară este imposibilă. Prin absurd, dacă un membru al Guvernului ar fi condamnat dar postul nu ar fi imediat vacantat, iar persoana în cauză nu ar fi revocată/remaniată, atunci textul din art. 85, alin. 2 ar putea rămâne fără conținut.

Legile, inclusiv Constituția, trebuie aplicate în sensul de-a produce efecte, nicidecum în sensul de-a aduna praf pe un raft de bibliotecă. Iar supremația Constituției, cu tot cu efectele sale, este proclamată în art. 1, alin. 5: „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.” Trec peste absurdul situației că ne consumăm resursele intelectuale pentru a discuta dacă un condamnat penal ar putea deveni membru al Guvernului și rezum argumentul meu, bazat exclusiv pe textul constituțional:
  • Dacă acceptăm că o simplă trimitere în judecată atrage obligatoriu suspendarea, înseamnă că o condamnare penală trebuie să atragă revocarea.
  • Dacă o condamnare penală atrage revocarea, înseamnă că o persoană deja condamnată nu poate ocupa funcția, pentru că ar fi imediat revocată.

Din punctul meu de vedere, orice altă linie de argumentație ar fi contrară spiritului Constituției. Susțin dreptul și obligația PSD (cu sau fără ALDE ori UDMR) de-a da țării un Prim-ministru, pe baza rezultatului excelent pe care l-a obținut în alegerile de la 11 decembrie. Dar nu pot să accept ca un membru al Guvernului României să fie un condamnat penal! Vă rog frumos, nu mă insultați!!! În egală măsură, ca să nu mă simt insultat până la capăt, dacă dl Ciorbea va veni cu o interpretare ticăloasă a Constituției, în sprijinul unui condamnat penal, o să-mi rog colegii de la Apador-CH să-i retragă premiul acordat pe 10 decembrie.

1 comments:

Post a Comment